Ne facem urări de fericire pentru Noul An. Toată lumea îşi doreşte fericirea, caută fericirea. Unii oameni ajung să o trăiască, alţii sunt mereu în aşteptarea ei, iar alţii, cu sufletul nefericit, încearcă să mimeze fericirea.

Secretul este că fericirea nu vine atunci când o cauți, când îți propui să fi fericit sau când ți se urează să fi fericit. „Be happy” este un îndemn absurd. Fericirea nu vine la comandă, ea este consecința schimbării omului, a schimbării naturii noastre egoiste, golirea de noi înșine, dăruirea înspre alții și transformarea cu fiecare zi în persoana pe care a intenționat-o Dumnezeu să fim.

Unii cred că bunăstarea socială, cum ar fi casa, masina, profesia, ar putea aduce fericirea. Dar vedem aşa de multe feţe triste, pline de nefericire, atâta ruină în viaţa de familie şi atât de mult vid existenţial la oameni care au toate aceste lucruri. Pentru că fericirea nu vine din împlinea nevoilor trupeşti, nici din satisfacerea orgolilului că posezi mai mult ca alţii, nici că eşti o persoană cu faimă.

Dovadă că fericirea are cu totul altă sursă, ne-o aduc oamenii care posedă foarte puţine lucruri şi care sunt totuşi fericiţi. Există oameni care nu au nici măcar sănătate, dimpotrivă suferă de boli cumplite şi totuşi se bucură de fericirea adevărată. Au fost oameni care au trăit în închisori şi au fost fericiţi. N. Steinhardt şi-a numit experienţa din temniţa de la Jilava „Jurnalul fericirii“. Aleksandr Soljeniţîn, după anii chinuiţi din Gulag, spune: „Binecuvântată fii, închisoare…, binecuvântat fie rolul pe care l-ai jucat în existenţa mea!

https://marianagoron.wordpress.com/2018/12/28/cat-de-fericit-va-fi-noul-tau-an/

Advertisements